1. Cum citim corect contorul şi cum transmitem indexul?

Având în vedere că în instalații se regăsesc contoare de apă cu diferite tipuri de afișaj, citirea acestora se efectuează de la stânga la dreapta, începând de la primul număr (fără acele zerouri care pot fi afişate în partea stângă a afişajului) până la virgulă sau până la capătul din dreapta, dacă în acea fereastră sunt numere întregi, fără zecimale. Practic, indexul care trebuie citit este reprezentat de cifrele scrise cu culoarea neagră de pe cadran. Subdiviziunile metrului cub nu se citesc, acestea fiind de regulă de culoare roșie sau marcate prin ace indicatoare în partea de jos a cadranului.

În cazul acestui contor se citesc toate cele cinci cifre de culoare neagră înscrise în decupajul din partea superioară a cadranului. Subdiviziunile metrului cub sunt reprezentate de ceasurile mici din partea de jos a cadranului, marcate cu inscripţiile „x 0.0001, x 0.001, x 0.01, x 0.1” și nu se citesc.

Pentru acest contor se citesc primele cinci cifre de culoare neagră înscrise în decupajul din partea superioară a cadranului, cifrele roșii reprezentând subdiviziunile metrului cub. Citirea acestora nu este necesară.

Indexul se poate transmite de către fiecare utilizator în perioada stabilită pentru citire prin sistemul call center, disponibil 24 de ore din 24, 7 zile din 7, la numărul de telefon cu tarif normal: 0241 924 (tasta 1), urmându-se indicațiile  aplicației.

Pentru comunicarea consumului de apă utilizatorii trebuie să cunoască codul de abonat, disponibil pe factură și indexul afișat de contor. Acesta se citește după instrucțiunile de mai sus și se transmite cu 5 zile înainte de perioada de consum înscrisă pe factură, pentru a putea fi luat în calcul la facturare. Pentru abonații care dețin mai mulți contori pe sistemul de alimentare cu apă, transmiterea indexului se va face pe fiecare apometru în parte, pe baza seriei aparatului de măsură (ultimele patru cifre din seria contorului).

SC RAJA SA îşi rezervă dreptul de a nu utiliza pentru facturare indexul transmis dacă indică variaţii mari de consum faţă de medie, sau dacă se constată că este necesară efectuarea unei citiri de către reprezentantul societății. Asigurarea accesului la contor este singura cale de a oferi un serviciu corect facturat şi posibilitatea de a avea un control asupra consumurilor şi a funcţionării instalaţiilor interioare.

2. De ce se contrazic contoarele?

Contoarele de apartament sunt considerate repartitoare de costuri, adică aparate cu indicaţii adimensionale destinate măsurării, înregistrării şi individualizării consumurilor de apă pentru fiecare proprietar al unui apartament, pentru defalcarea de către asociaţie/titular de contract a consumurilor pe fiecare apartament. Acestea nu constituie mijloace de măsurare între operator şi utilizator.

SC RAJA SA Constanţa nu ia în considerare citirea repartitoarelor de costuri individuale, ci numai citirea consumului înregistrat de contorul de branşament.

Din punct de vedere tehnic, neconcordanţele care apar între consumurile înregistrate la contoarele individuale şi consumul înregistrat de apometrul general, se pot datora:

  • Clasei de precizie diferită a apometrelor montate în apartamente de cea a apometrelor generale.

Apometrele generale (de branşament) au clasa de precizie C, de precizie mare, iar apometrele individuale sunt, de regulă, de clasa A sau B, mai accesibile ca preţ dar de precizie mai mică. Contorul de clasa A este conceput şi garantat de către constructor pentru a „porni” înregistrarea de la 60 l/oră, cel de clasa B de la 30 l/oră, în timp ce contorul de clasa C, are un debit de pornire la 15 l/oră. Astfel, orice consum dintr-un apartament care este mai mic de 30 l/oră sau 60 l/oră nu este înregistrat de contorul interior, dar este înregistrat de contorul general.

  • Montării incorecte a apometrelor de apartament.

Montarea într-o altă poziţie decât perfect orizontală a apometrului din apartament (ex. poziţie inclinată) conduce la înregistrări eronate ale consumului (erori negative);

  • Citirii apometrelor din apartamente în zile diferite, la ore diferite şi în general citirii indicaţiilor fară zecimale, toate aceste consumuri fiind înregistrate pe contorul general;
  • Pierderilor din reţeaua internă a blocului: unele pierderi apar după apometrul general şi înainte de apometrele individuale. O pierdere apărută la conductele din subsol este sesizabilă doar la o verificare efectuată de un specialist, prezenţa apei în subsolul blocurilor este un indiciu de defecţiune. Pierderile de apă pe instalaţiile interioare pot, prin cumulare, să fie semnificative, fără să fie înregistrate de contoarele de apartament dar care sunt înregistrate de contorul principal. De exemplu, o garnitură neetanşă la rezervorul WC poate determina chiar şi o pierdere de 20 l/oră. Contorul de clasa B din apartament nu-l înregistreaza (deoarece porneşte de la 30 l/oră), dar contorul general de clasă C (cu un debit de pornire de 15 l/oră) va înregistra într-o lună următorul consum: 20 l/oră x 24 ore/zi x 30 zile/lună = 14,4 m3/lună. În cazul în care toate contoarele din apartamente sunt de aceeaşi clasă cu a contorului general, diferenţele pot să apară din simultaneitatea mai multor pierderi mici, neînregistrate de contoarele din apartamente, dar înregistrate de contorul general.
3. Cum pot afla dacă sunt pierderi de apă pe reţeaua interioară?

În cazul în care dețineți un apometru, închideți toate robinetele. Dacă acesta continuă să înregistreze un consum de apă înseamnă că pe reţeaua interioară a imobilului există o pierdere. De asemenea, puteţi nota indexul dumneavoastră seara, înainte de culcare şi să faceţi acelaşi lucru dimineaţa. Dacă indexul de dimineaţă este mai mare decât cel notat seara, înseamnă că există o pierdere. Procedaţi astfel regulat.

4. Cum se procedează în cazul defecţiunilor, respectiv pierderilor pe reţeaua interioară a imobilului?

Conform art. 166, litera (o) din Regulamentul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizareutilizatorul este obligat “să execute lucrările de întreţinere şi reparaţii ce îi revin, la instalaţiile interioare pe care le are în folosinţă, pentru a nu se produce pierderi de apă sau a crea, prin funcţionarea lor necorespunzătoare, un pericol pentru sănătatea publică; obligaţia se extinde şi la staţiile de hidrofoare, rezervoare, staţii de pompare interioare, instalații de preepurare, bazine etanșe vidanjabile, etc., care sunt în proprietatea utilizatorului; lucrările de reparaţii vor fi executate în termen de 72 de ore după producerea defecţiunilor.” În acest sens, utilizatorul este direct responsabil de remedierea deficienţelor existente cu o firmă specializată în astfel de lucrări.

5. În ce situaţie poate fi sistată furnizarea serviciului de alimentare cu apă?

Conform Regulamentul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, art. 6 (1) pct. 7, operatorul are dreptul să să sisteze furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă prin debranşare de la reţelele publice de distribuţie ori de la reţelele de canalizare, cu notificare prealabilă de 5 zile lucrătoare transmisă utilizatorului de operator prin curier, scrisoare recomandată şi prin executor judecătoresc în următoarele situaţii:

  1. a) utilizatorul nu achită contravaloarea serviciilor furnizate/prestate în cel mult 30 de zile calendaristice de la data expirării termenului de plată a facturii;
  2. b) utilizatorul nu permite accesul angajaţilor operatorului pe proprietatea sa pentru: verificarea integrităţii şi modului de funcţionare a instalaţiilor; debranşare în caz de neplată sau pericol de avarie; în vederea montării contorului utilizatorului facturat în sistem pauşal, înlocuirii sau citirii contorului de apă; în vederea ridicării contorului pentru verificare metrologică sau a verificării integrităţii contorului de apă; verificarea sigiliilor aplicate contorului; verificarea interconectării surselor proprii de apă cu sistemele de apă potabilă; verificarea contorizării sursei proprii de apă; verificarea racordării sursei proprii de apă la sistemul de canalizare; identificarea lucrărilor clandestine de ocolire a contorului;în vederea prelevării probelor de apă uzată în scopul de a verifica dacă apele uzate deversate în reţeaua de canalizare au calităţile stabilite în conformitate cu prescripţiile tehnice în vigoare sau avizelor Operatorului ori autorităţilor de gospodărire a apelor;
  3. c) utilizatorul nu remediază defecţiunile interioare şi prin aceasta prejudiciază alimentarea cu apă şi a altor utilizatori;
  4. d) utilizatorul nu achită obligaţiile de plată pentru recuperarea daunelor stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă;
  5. e) utilizatorul foloseşte in instalaţia interioară pompe cu aspiraţie direct din branşamentul de apă;
  6. f) asociaţiilor de proprietari/locatari, în cazul în care au debite cu o vechime mai mare de 60 de zile iar valoarea acestora reprezintă cel mult 15% din valoarea lunară a facturii aferente fiecărui branşament, dacă nu au solicitat încheierea de convenţii de facturare individuală sau a contractelor de cesiune de creanţă în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;
  7. g) utilizatorul aflat în insolvenţă/faliment nu îşi achită, după data declanşării procedurii de insolvenţă sau faliment, obligaţiile de plată pentru serviciile prestate în termenul scadent de 15 zile de la emiterea facturii;
  8. h) utilizatorul nu respectă clauzele contractuale sau prevederile Regulamentului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. În cazul în care utilizatorul nu primeşte/refuză primirea scrisorii recomandate, acesta va fi notificat prin executor judecătoresc, urmând a suporta contravaloarea notificării.
  9. i) utilizatorul deţine surse proprii de apă care se interconectează cu sistemul de apă potabilă furnizată de Operator sau separarea reţelelor se realizează prin montarea unui clapet de sens;
  10. j) utilizatorul deţine conducte de apă potabilă care trec prin cămine de vizitare a reţelei de canalizare, prin 92 canale de evacuare a apelor uzate, prin haznale sau deţine conducte de canalizare ce trec prin căminele reţelei de apă potabilă;
  11. k) utilizatorul deţine pe proprietatea sa cămine de branşament care sunt insalubre, neconforme, cu reziduri, cu deşeuri sau pentru care nu este asigurată întreţinerea;
  12. l) utilizatorul a montat defectuos sisteme de ridicare a presiunii ce conduc la pătrunderea apei din reţeaua interioară în reţeaua de distribuţie prin înregistrarea în sens invers a consumului pe contorul de apă. În toate cazurile prevăzute în prezentul regulament (consum fraudulos, conectare neautorizata, surse de apă interconectate cu sistemul de alimentare cu apă potabilă ce pot afecta igiena şi sănătatea populaţiei, distrugeri ori degradări ale componentelor sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare, etc.) operatorul va înştiinţa autorităţile competente şi va formula plângere penală.
  13. m) utilizatorii au surse proprii de alimentare cu apă şi nu au consum pe branşamentul de apă potabilă sau au un consum redus faţă de activitatea desfăşurată la punctul de consum, iar pierderile şi cheltuielile de întreţinere a reţelei de alimentare cu apă din care se alimentează şi branşamentele acestor utilizatori nu se justifică;

În toate aceste cazuri reluarea furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se va face în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la încetarea tuturor cauzelor care au dus la sistarea serviciului, cu condiţia achitării cheltuielilor justificate de sistarea/reluarea serviciului.

6. Cum se poate monta un contor de branșament?

Conform Regulamentului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare art. 117 orice utilizator are dreptul la un aparat de măsurare a consumului pe branşamentul său.

(2) Montarea apometrelor se va face la toţi utilizatorii branşaţi şi necontorizaţi, ca o obligaţie a operatorului, pe baza unui program de contorizare stabilit de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară de apă şi canalizare “Apă-Canal Constanţa”. Execuţia căminului se va face pe cheltuiala utilizatorului.

(3) Asigurarea sumelor necesare pentru finanţarea contorizării la branşamentul utilizatorului, prevăzută la alin. (2), va avea prioritate la adoptarea bugetelor locale, ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară de apă şi canalizare “Apă-Canal Constanţa”, respectiv ale operatorilor, în aplicarea contractului de delegare a gestiunii.

(4) Contravaloarea contoarelor de apă montate de utilizatori cu acordul operatorilor, inclusiv contravaloarea montajului acestora, se decontează de operatori pe baza documentelor justificative prezentate de utilizatori. Decontarea se face în limita fondurilor cu această destinaţie, prevăzute în bugetele locale sau ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară de apă şi canalizare “Apă-Canal Constanţa”, aprobate potrivit legii, şi transferate operatorilor, respectiv în bugetele operatorului, potrivit programelor de investiţii stabilite pe baza contractului de delegare a gestiunii. Până la montarea contoarelor, consumul facturat nu va depăşi consumul stabilit în regim pauşal.

7. Care este delimitarea dintre reţeaua publică de alimentare cu apă şi reţeaua interioară de distribuţie aparţinând utilizatorului?

Conform art. 91 din Regulamentul serviciului de alimentare cu apă și de canalizare, delimitarea dintre reţeaua publică de alimentare cu apă şi reţeaua interioară de distribuţie aparţinând utilizatorului este căminul de branşament.

Părţile componente ale unui branşament sunt:

  1. a) o construcţie numită cămin de branşament, plasată pe domeniul public sau privat, folosită pentru controlul şi întreţinerea branşamentului, fiind vizibilă şi accesibilă;
  2. b) priza de apă reprezentând punctul de racordare la reţeaua de distribuţie a apei; c) o conductă de branşament care se leagă la reţeaua publică de distribuţie;
  3. d) armătura (vana) de concesie;
  4. e) contorul de branşament care asigură măsurarea debitului de apă furnizată;
  5. f) armătura (vana) de închidere.

Delimitarea dintre reţeaua publică de distribuţie şi instalaţia interioară a utilizatorului se face prin contorul de branşament, care este ultima componentă a reţelei publice de distribuţie. Branşamentul până la contor, inclusiv căminul de branşament şi contorul, aparţine reţelei publice de distribuţie a apei, indiferent de modul de finanţare a realizării acestuia. Amplasamentul căminului de branşament se stabileşte la punctul de delimitare al instalaţiilor, de regulă la 1-2 metri în interiorul acesteia sau pe domeniul public cu respectarea regimului juridic al proprietăţii şi numai în baza unei documentaţii avizate de Operator.

8. Cum se calculează cantitatea de apă potabilă consumată în cazul unui contor de branşament defect?

Art. 9 din Regulamentul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare precizează că pentru perioada în care contorul a funcţionat defectuos sau a fost scos din instalaţie, cantitatea de apă livrată se va determina pe baza mediei zilnice corespunzătoare unei perioade similare de consum în care contorul a funcţionat normal, aceasta fiind permisă numai în luna constatării defecţiunii, urmând ca în lunile următoare consumul să fie stabilit în sistem pauşal; 2. Cantitatea de apă uzată preluată în reţeaua publică de canalizare se stabileşte ca fiind egală cu cantitatea de apă facturată;

9. Cum procedez dacă mă aflu în imposibilitatea de a achita o factură mai mare?

Conform art. 32 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006 operatorii au dreptul să sisteze furnizarea/prestarea serviciului acelor utilizatori care nu îşi achită contravaloarea serviciilor furnizate/prestate în cel mult 30 de zile calendaristice de la data expirării termenului de plată a facturilor, prin debranşarea de la reţelele publice de distribuţie a apei ori de la reţelele publice de canalizare, şi să solicite recuperarea debitelor în instanţă.  Măsura debranşării de la reţeaua publică se poate lua numai în urma unei notificări prealabile adresate utilizatorului restant şi se poate pune în aplicare după 5 zile lucrătoare de la data primirii acesteia; transmiterea se poate face prin curier sau prin scrisoare recomandată. Procedura de notificare se va considera îndeplinită şi în cazul unui eventual refuz de primire a acesteia din partea utilizatorului.

Reluarea furnizării/prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare se va face în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la efectuarea plăţii; cheltuielile justificate aferente sistării, respectiv reluării furnizării /prestării serviciului, se suportă de utilizator, conform art. 6, pct. 7 din Regulamentul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

Totodată, în cazul persoanelor fizice și a instituțiilor publice aflate în imposibilitatea de a achita integral o factură de apă, există altenativa achitării debitului în rate, prin încheierea unui proces verbal de eșalonare.

Pentru categoria de utilizatori persoane fizice, eșalonările la plată se vor face cu plata unui avans de 30% din valoarea debitului, la data încheierii procesului verbal de eșalonare. Eșalonările se vor face pe o perioadă de cel mult 6 luni, în funcție de cuantumul debitului, astfel încât valoarea unei rate să nu fie mai mică de 100 lei, la care se va adăuga plata facturii curente.

Eșalonările la plată se vor face instituțiilor publice pe o perioadă de cel mult trei luni, în funcție de cuantumul debitului, cu obligația la plată a unui avans de 30% din suma datorată la data încheierii procesului verbal de eșalonare precum și plata facturii curente odată cu rata scadentă.

Nerespectarea oricărui termen de plată conduce la desființarea procesului verbal de eșalonare, sistarea furnizării apei potabile fără alt preaviz și acționarea imediată a debitorului în judecată.

Pentru agenții economici şi Asociațiile de proprietari nu se vor încheia procese verbale de eșalonare, asociaţiile urmând a încheia convenții de facturare individuală. În caz contrar se va sista furnizarea apei.

Încheierea unui proces verbal de eșalonare se va efectua de către titularul de contract la sediul SC RAJA SA situat pe b-dul. Mamaia, nr. 281, la Biroul Urmarire Debitori, etaj 1, tel. 0241486532, program de luni – vineri, între orele 08.00 – 16.00, cu copie după buletin/carte de identitate.

10. Cum mă pot racorda la sistemul de canalizare?

Art. 123 din Regulamentul serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare stipulează că racordarea utilizatorilor la sistemul de canalizare se face în baza acordului de preluare eliberat de Operator, la cererea utilizatorilor, pe baza proiectului de execuţie. Eliberarea acordului de preluare se realizează cu plata de către utilizatori a costurilor aferente, în două faze:

  1. a) avizul de racordare eliberat în vederea obţinerii certificatului de urbanism: cuprinde datele generale privind posibilităţile şi condiţiile de racordare a utilizatorului, date ce vor sta la baza întocmirii documentaţiilor de către un proiectant autorizat;
  2. b) acordul de preluare, prin care se însuşesc soluţiile tehnice adoptate de proiectant prin detaliile de execuţie.

Documentaţia anexată la cererea pentru acordul de preluare va conţine:

– memoriu tehnic privind descrierea soluţiilor adoptate în cadrul proiectului pentru racordarea la sistemul de canalizare;

– scheme şi detalii de montaj al conductelor;

– certificatul de urbanism;

– planul de încadrare în zonă, la scara de 1:500;

– actul de proprietate sau o împuternicire dată de proprietar autentificată;

– planul reţelelor în incintă;

– calculul debitului de apă uzată mediu şi maxim zilnic;

– detalii de rezolvare a situaţiilor în care treseele de canalizare se intersectează cu traseele altor utilităţi.

Operatorul va putea emite avize în regim de urgenţă, cu achitarea de către utilizator a unor costuri pentru eliberarea acestora. Racordarea de noi utilizatori la reţea se face numai de către personalul autorizat, după un proiect aprobat de Operator, respectând prevederile Regulamentului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. Pentru executarea unor astfel de lucrări, agenţii economici, alţii decât Operatorul serviciului, trebuie să fie autorizaţi şi vor lucra sub supravegherea personalului Operatorului.

Racordarea poate fi efectuată în unul dintre următoarele moduri:

  1. a) utilizând căminul de vizitare atunci când noul racord este amplasat la o cotă ridicată, iar curgerea se asigură gravitaţional sau, când racordul este la cotă joasă, se va asigura pomparea apei;
  2. b) prin realizarea unui cămin nou pe canalul de serviciu.

Racordarea se poate face într-un camin de vizitare existent, când acesta este disponibil în apropiere. Se va asigura etanşarea între conducta nouă şi cămin, conform normelor tehnice specifice. Racordarea se mai poate face şi în colectorul de serviciu, prin utilizarea unor piese şi dispozitive special.

11. Cum se efectuează verificarea apometrelor?

Utilizatorul poate solicita în scris, verificarea contoarelor instalate pe branşamentul propriu, defecte sau suspecte de înregistrări eronate. Sunt supuse verificării metrologice mijloacele de măsurare care îndeplinesc cerințele metrologice și tehnice prevăzute în normele de metrologie legală.

Contorul instalat la branşamentul fiecărui utilizator, defect sau suspect de înregistrări eronate, va fi demontat de operator şi va fi verificat într-un laborator metrologic autorizat. În cazul în care verificarea se face la cererea utilizatorului, în perioada termenului de valabilitate a verificării metrologice, atunci cheltuielile de verificare, montare şi demontare vor fi suportate după emiterea buletinului de verificare metrologică astfel:

  1. a) de către operator, dacă sesizarea a fost întemeiată;
  2. b) de către utilizator, dacă sesizarea s-a dovedit a fi neîntemeiată.

În cazul în care cheltuielile de verificare metrologică, montare şi demontare contor cad în sarcina utilizatorului, acestuia i se va emite factură, cu termen de plată de 15 zile de la emiterea ei. În caz de neachitare a facturii în termenul scadent de plată, utilizatorul va fi acţionat în judecată pentru recuperarea cheltuielilor generate de verificarea metrologică.

Pentru contoarele amplasate pe domeniul privat al utilizatorului, plata operaţiunii este în sarcina operatorului, dacă defecţiunea se constată ca fiind rezultată doar ca urmare a utilizării normale sau a utilizatorului, dacă defecţiunea se constată ca fiind rezultată ca urmare a utilizării anormale, defectuoase de către acesta, inclusiv cămin neconform care permite îngheţarea/deteriorarea contorului;

12. Despre gustul apei

Gustul apei de la robinet este determinat de nivelul de salinitate dar și de cantitatea de clor, folosit ca dezifectant. O apă are gust sărat când conține mai mult de 1g de săruri dizolvate/l. Clorul se simte când concentrația lui în apă depășește 0,2 mg/l. Clorul este o substanţă necesară pentru eliminarea bacteriilor. De aceea, el este folosit chiar şi ca un conservant alimentar. Clorul prezintă, într-adevăr, unele inconveniente la nivelul gustului şi al mirosului, dar el nu implică un risc pentru sănătate. El este utilizat ca dezinfectant în uzinele de apă fiind absolut obligatoriu pentru orice sistem de alimentare cu apă. Dar există şi obligativitatea menţinerii unei anumite concentraţii a dezinfectantului în sistemul de alimentare cu apă, tocmai pentru asigurarea securităţii calităţii apei.

Din determinările făcute, au rezultat concentraţii ale clorului care nu periclitează sănătatea consumatorului. Utilizat în doze mici: o picătură de clor la 1.000 litri de apă, el este inofensiv.

Apa cu miros de clor este, în mod obligatoriu, o apă care a fost tratată şi sigură din punct de vedere bacteriologic.

Există totuşi persoane cu un gust foarte sensibil, care simt chiar şi cea mai firavă urmă de clor. Cum pot ele atenua gustul de clor? Acesta este un produs volatil, ceea ce înseamnă că, lăsat în aer, îşi pierde caracteristicile. Pentru atenuarea gustului, lăsaţi apa într-o sticlă sau într-o carafă deschisă înainte de a o bea, dacă se poate, chiar la frigider, dar nu mai mult de 24 de ore. Frigul va disipa gustul. Sau o puteţi servi cu cuburi de gheaţă. Câteva picături de lămâie sau o frunză de mentă vor face ca gustul să dispară, iar noile arome pot fi chiar plăcute.